Sistemul digestiv este un set de organe și structuri responsabile pentru procesarea și absorbirea alimentelor, cât și pentru eliminarea părților de mâncare nedigerată. Sistemul digestiv este format din gură, faringe, esofag, stomac, ficat, pancreas, intestinul subțire și intestinul gros.
Procesul de digestie începe în gură, se continuă apoi în stomac (gaster), intestinul subțire, cu segmentele: duodenum, jejunum și ileon (absorbția hranei producându-se numai la nivelul intestinului subțire).
În gură, hrana este triturată mecanic, cu ajutorul dinților, și amestecată cu salivă, care asigură alunecarea bolului alimentar prin esofag (Oesophagus) în stomac. Saliva este produsă de către glanda parotidă (Glandula parotidea), glanda sublinguală (Glandula sublingualis) și glanda submandibulară (Glandula submandibularis), secreția salivară conține enzima ptialină (amilaza salivară), care desface moleculele mari de polizaharide în molecule mai mici de oligozaharide (de exemplu, desface amidonul în maltoză).
În stomac este un mediu acid (pH 2), prin acidul clorhidric produs de mucoasa gastrică, iar la acest nivel se distrug germenii infecțioși și se produce denaturarea proteinelor; pepsina desface moleculele de proteine în molecule mai mici de peptide sau colagen (parte componentă esențială a țesutului conjunctiv). De asemenea, în stomac este factorul care contribuie la favorizarea vitaminei B12, la nivelul ileumului. Prin mișcările peristaltice ale stomacului, hrana, parțial digerată, (Chymus), va fi dirijată spre orificiul piloric (M. sphincter pylori), de unde ajunge în duoden.
Intestinul subțire este segmentul cel mai important de absorbție a hranei, în duoden, aciditatea produsă de sucul gastric este neutralizată, prin bilă (produsă de ficat), și prin secreția pancreasului (amilaza pancreatică). De asemenea, în intestinul subțire este continuat procesul de digestie din gură, prin desfacerea mai departe a zaharidelor prin enzimele lactază, maltază, sucrază, în molecule și mai mici de glucoză, fructoză, galactoză și manoză, molecule care pot fi deja absorbite prin peretele intestinului subțire.
Proteinele, parțial digerate în peptide, vor fi descompuse de enzima peptidază (tripsină, chimotripsină și carboxipeptidază) în aminoacizi, care la fel pot fi absorbiți, prin peretele intestinal. Grăsimile sau lipidele, care apar sub formă de picături, vor fi la început emulsionate de bilă și lecitină în soluții cu particule mai mici, care vor fi descompuse de enzima lipază, în acizi grași (monogliceride), care pot traversa peretele intestinal, care este lipofil. Numai 80 % din hrană este valorificată de organism, în procesul de digestie, absorbția se produce printr-un proces de difuzie, favorizat de așa numita pompă osmotică a ionilor de sodiu și potasiu (Na+, K+), care funcționează prin diferența de concentrație din sânge față de conținutul intestinal.
Intestinul gros (Intestinum crassum), resoarbe 19 % apă, din resturile de hrană nedigerate sosite din intestinul subțire, aceste resturi fiind, apoi, eliminate prin rect și apoi anus.
Durata digestiei la om poate dura, după natura hranei, între 33 și 42 de ore. Resturile ajunse în rect pot rămâne până la 5 zile, unde, de fapt, nu mai are loc nici un proces de digestie.
Denumită și dispepsie, indigestia face referire la un întreg grup de simptome care includ disconfortul, balonarea, greața sau chiar regurgitarea. Aceasta se manifestă prin disconfort sau durere în zona abdominală superioară și prin senzația de sațietate apărută imediat după începerea mesei.
- Obiceiuri alimentare incorecte (de exemplu: o masă prea abundentă, mai ales dacă este bogată în grăsimi și proteine; o masă consumată în grabă, fără a mesteca bine și/sau a bea apă între mușcături; o gustare în pauza de prânz, etc) care determină stomacul să producă un exces de sucuri gastrice în încercarea de a elimina alimentele prea grele sau consumate prea repede.
- Mese cu coeficient caloric mult ridicat , bogate în grăsimi sau proteine: aceasta determină o secreție mai mare de acizi gastrici care are ca rezultat atât o senzație de balonare (întrucât volumul alimentelor provoacă dilatarea stomacului), cât și o senzație de arsură (raportat la cantitatea de sucuri gastrice și timpul petrecut în contact cu mucoasa stomacului).
- Alți factori care pot favoriza durerile de stomac sunt: fumatul, consumul de alcool (în special băuturi spirtoase), stilul de viață inadecvat (cu puțin timp pentru mese și odihnă), consumul de medicamente cu efect nefavorabil asupra mucoasei gastrice.
Simptomele indigestiei
Există trei tipuri de dispepsie:
- ocazional (dacă apare doar ocazional).
- recurent sau cronic (dacă apare mai multe zile consecutive sau cu frecvență mare).
- funcțională (dacă este cronică dar fără cauze specifice și disconfortul unei digestii proaste apare imediat după masă sau după una sau două ore).
Cei afectati de indigestie pot manifesta unul sau mai multe dintre urmatoarele simptome:
Remedii pentru indigestie
Pentru o ușurare rapidă, există multe remedii naturale simple care pot fi luate. Iată pe cele principale:
- o cană de apa fierbinte cu coajă de lămâie (așa-numitul canar): se fierbe coaja de citrice în apă 2-3 minute (sau chiar mai mult) și se bea fierbinte pentru a stimula activarea intestinală.
- infuzii de mentă, fenicul, scorțișoară și melisa : substanțe naturale eficiente fără contraindicații care ameliorează adesea simptomele indigestiei.
- decocturi cu salvie sau pe bază de ghimbir sau dafin, de băut cald, capabile să restabilească digestia corectă.
În general, pentru prevenirea episoadelor de indigestie, este important să mâncăm sănătos și echilibrat, fără excese, evitând alimentele la care se știe că suntem mai puțin toleranți. Ca întotdeauna, regula este să îți iei timpul necesar pentru a-ți mânca cu calm masa, fiind atent să mesteci bine și încet.
Meteorism și aerofagie
Adesea, situațiile jenante precum eructațiile frecvente sau flatulența se datorează a două fenomene corelate: aerofagia (tulburare digestivă care constă în înghițirea și acumularea în partea inferioară a esofagului și în cea superioară a stomacului a unei cantități de aer) și meteorismul (o acumulare de gaze în intestin, care se manifestă prin creșterea în volum a abdomenului), de obicei după mese. Pentru a le combate, este în primul rând necesar să cunoaștem mai bine cauzele și simptomele.
Cauzele apariției
Aerofagia reprezintă senzația de disconfort, de "prea plin" apărută după masă, datorită înghițirii aerului în timpul alimentației, odată cu alimentele.
Acest lucru este posibil în multe situații :